Inapoi la Activitati APP

 

ResRo - Interessenvertretung RESTITUTION in Rumänien e.V.
c/o Günter Czernetzky
Isabellastr. 35 D-80796 München

 

Asociatia pentru Proprietatea Privata APP

Membra a Union Internationale de la Propriété Immobilière UIPI

Bruxelles

Romania                                               Germania

Str. Paul Orleanu 6                                  Hartriegelweg 14
050742 Bucuresti                                  85551 Kirchheim

Fax 0040 21 336439,                                     0049 89 90480705
e-mail birouapp@googlemail.comwebsite: www.a­p­p.ro

 

                                                                                                                                    12.02.2010

 

I. Situatia actuala

 

Dorim sa va informam, in acest document, asupra situatiei actuale privind restituirea proprietatilor confiscate abuziv in Romania. Aceasta problema afecteaza atat cetatenii romani, cat si multi fosti cetateni romani, care traiesc actualmente in Germania.

1. In intervalul de timp martie 1945-decembrie 1989 regimul comunist a confiscat abuziv numeroase imobile, bunuri agricole si intreprinderi economice, fara plata vreunei despagubiri[1]. In consecinta statul roman nu a dobandit nici o data un titlu legal de proprietate asupra acestor bunuri. Aceste decrete au fost declarate ulterior abuzive de unele instante si de legile ulterioare de restituire, dar consecintele lor nu au fost, in mare pate, inlaturate.
2. Din initiativa regimului postcomunist o mare parte a acestor bunuri confiscate a fost vanduta chiriasilor sau altor favoriti ai regimului, la preturi de nimic (Legea 112/1995). Intrucat proprietarii deposedati abuziv nu si-au pierdut dreptul de proprietate, conform Codului Civil, a aparut pentru instante dilema ca, pentru proprietatile astfel vandute, se confruntau doi proprietari, cel legal si asa numitul „cumparator de buna credinta”, fostul chirias. In timp ce proprietarii de drept cumparasera dreptul lor de proprieate de la un proprietar adevarat, „cumparatorii de buna credinta” au cumparat dreptul de la stat, care nu putea dovedi insa un adevarat titlu de proprietate. In consecinta aceste contracte de vanzare-cumparare au fost de la inceput nule.
3. Legea 10/2001, desi declara placativ ca bunurile confiscate vor fi restituite de regula in natura, contine atatea exceptii, incat, in majoritatea cazurilor, in locul restituirii in natura se promite despagubirea prin echivalent. Aceasta lege a fost ulterior a fost denaturata ulterior, prin numeroase modificari.
4. Pana in ziua de astazi, noua ani de la publicare, a fost prelucrata numai o mica parte a notificarilor inaintate. Autoritatile locale incearca, prin toate sicanele posibile, sa respinga sau macar sa tergiverseze restituirea, pentru a putea vinde bunurile confiscate favoritilor lor[2]. Chiar si restituirea unor case sau apartamente, care se mai afla in posesia statului, este refuzata de unele instante, cu toate ca si confiscarea lor de catre stat a fost declarata abuziva atat de instante dupa 1990, cat si de legile de restituire. Se creiaza astfel conditii prielnice pentru coruptie si abuz de putere.

Intre timp se stie ca autoritatile locale ignora in general Legea 247/2005 si refuza restituirea bunurilor confiscate prin neactionare, pe baza unor argumente construite artificial sau sub pretextul ca nu ar mai avea pamant liber disponibil. Cu toate acestea, ele vand arii importante unor investitori straini, fapt care dovesdeste ca astfel de suprafete exista.

In plus, unele orase si comune cer membrilor nostrii dovada cetateniei romane. Dar membrii asociatiilor noastre au fost obligati, in momentul parasirii tarii, sa renunte la aceasta cetatenie, intrucat altfel li s-ar fi refuzat plecarea din tara.

5. Legile, si in consecinta si sentintele, sunt inconsistente si contradictorii, fapt relevat si de CEDO, iar presa relateaza in permanenta existenta unor cazuri de coruptie si de presiuni politice asupra justitiei. Comitetul de Ministrii al Consiliului Europei a recomandat autoritatilor romane sa modifice in asa fel legile de restituire, incat sa devina intr-adevar consistente, accesibile. rapide si previzibile. Sunt cunoscute cazuri in care aceluiasi proprietar si in acelasi bloc, i s-au restituit o parte din apartamente, refuzandu-i-se restituirea altora.
6. Procedura interna de restituire in cadrul diverselor autoritati este netransparenta pentru persoanele indreptatite, ele neputand afla daca si cand li se vor plati despagubirile.
   Conform datelor comunicate de ANRP, din cele 202.000 notificari depuse pe baza Legii 10/2001, cca. 68.000 de cereri (ca. 33%) nici nu au fost prelucrate, cca. 40.000 (20%) au fost respinse, iar despagubiri banesti nu au fost platie decat la cca. 2.000 petenti (cca 1%)! Tinand seama de criza economica existenta, perspectivele persoanelor indrepatite devin si mai sumbre!.
7. Asociatii de proprietari deposedati din Romania, Serbia, Croatia, Albania au depus o petitie la Comitetul de Petitii al Parlamentului european PE, in care s-au plans de mersul lent al procesului de restituire din tarile lor[3]. Petitia a fost admisa, iar in momentulde fata se intocmeste un studiu finantat de PE, care sa descrie procesul de restituire in tarile respective si sa propuna solutii.
8. Doamna Cancelar Angela Merkel a caracterizat restituirea in Romania ca fiind prea inceata si a cerut Ambasadei germane din Bucuresti, sa intervina in vederea respectarii drepturilor cetatenilor germani de origina romana. Ambasadorul german a inmanat o lista de cetateni germani deposedati abuziv guvernului roman.
9. Curtea Europeana a Drepturilor Omului CEDO a condamnat in numeroase sentinte statul roman pentru violarea art. 1 din Primul Protocol Conventiei pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale[4]. Romania ocupa locul al 3lea din tarile consiliului Europei si primul loc din tarile UE in ceea ce priveste numarul de condamnari la CEDO. In cazul conflictelor dintre „proprietarii de drept” si „cumparatorii de buna credinta” (cca. 100 de cazuri) CEDO a dat dreptate proprietarilor de drept. Intrucat vanzatorul, statul, nu poseda un titlu legal, „buna credinta” este , dupa CEDO, irelevanta (vezi de ex. cazul Paduraru, nr. 63252/00, par. 59).

CEDO isi formuleza punctul de vedere , rezultat in urma numeroaselor violari sistematice, intr-un mod deosebit de raspicat (sentinta Faimblat, cererea 23066/01, par. 53): Curtea considera ca statul ar trebui in primul rand acele masuri, care asigura faptul ca cererile de restituire obtin un raspuns definitiv din partea autoritatilor intr-un interval de timp adecvat. Statul trebie de asemenea sa vegheze ca obstacolele juridice, care franeaza rezolvarea rapida a deciziilor luate de administratie sau de instante, privitoare la imobilelel confiscate, sa fie inla-turate, in asa fel incat fostilor proprietari fie sa li se restituie bunurile, fie sa li se plateasca o despagubire rapida si adecvata pentru paguba respectiva, si aceasta prin luarea masurilor legale, administrative si bugetare, care sa garanteze acestui obiectiv

.

§54. Masurile descrise in paragrafele precedente vor trebui luate in cel mai scurt timp.

Aceasta stare de fapt este mentionata si de fostii ministri Pogea si Predoiu in Nota de Fundamentare ptr. modificarea art. 31 alin. 3 din Legea 10/2001“ (Anexa 1).

Numeroasele violari ale Conventiei, constatate de CEDO, au determinat Comitetul de Ministri al Consiliului Europei sa se ocupe cu aceasta tema si, in cadrul celei de a 1059 sedinte din 2.6-5.6.2009 sa ia o hotarare, conform careia Romania va trebui sa rezolve propblema sistematica cat mai rapid cu putinta, prezentand un plan de actiune privind masurile luate sau pe cele in curs de rezolvare (vezi anexa 2 , Hotararea celei de a 1059 intruniri a delegatilor Comitetului de Ministri a Consiliului Europei). Acest plan de actiune urmeaza a fi discutat in sedinta din 2-4 martie 2010.

Statul roman a fsot condamnat in 2008 sa plateasca despagubiri in valoare totala deeuro. 12.000.000 ê. In primele saptamani ale anului 2010 statul roman a fost condamnat de 13 ori in probleme de proprietate, valoarea despagubilor cifrandu-se la 1.000.000 euro.

 

Pana cand isi vor putea permite statul si contribuabilul roman sa platesca lunar cca. 1.000.000 euro despagubiri pentru probleme de restituirea proprietatii, nerezolvate?.

Suntem , din nefericire, obligati sa constatam ca, in ultimul timp masurile luate de autorritatile romane, si anume Decizia ICCJ in urma recursului in interesul legii nr 33/2008 referitoare la restrangerea posibilitatii cererilor de revendicare bazate pe dreptul comun, precum si modificarea legii de restituire 10/2001 prin legea 1/2009, au un efect exact contrar recomandarilor CEDO si ale Comitetului de Ministri.

Decizia ICCJ restrange posibilitatile proprietarilor deposedati in asa masura, incat o restituire in natura devine in marea majoritate a cazurilor imposibila.

Noua Lege 1/2009 (legea „Voiculescu”) rezolva conflictul dintre proprietarul de drept si „cumparatorul de buna credinta” in favoarea ultimului, si aceasta chiar si atunci cand prevederile Legii 112/1995, pe baza careia a fost vandut imobilul, nu au fost respectate[5]. In acest mod se exclude orice fel de verificare a legalitatii contractului de vanzare.

Legea 1/2009 mai abroga si articolul din Legea 10/2001, conform caruia proprietarii deposedati abuziv nu si-au pierdut de jure dreptul de proprietate. Cu alte cuvinte, fostii proprietari, care-si pastrasera pana la aparitia acestei legi dreptul de proprietate, si-l pierd acum. Avem de a face, asa cum a aratat si dl. Presedinte Basescu in sesizarea sa catre Curtea Constitutionala, cu o noua nationalizare/confiscare intr-o tara din UE!

 

Doleantele deposedati

Proprietarii deposedati cer ca recomandarile CEDO si ale Comitetului de Ministri sa fie exact respectate, adica:

o        Proprietatile confiscate, imobile, bunurile comerciale si bancare si proprietatile extravilane, sa fie restituite cat de curand cu putinta. Aceasta solutie ar fi, din punct de vedere economic, solutia cea mai convenabila pentru statul roman.

o        in putinele cazuri, care trebuie clar definite (de ex. imobile demolate), vor trebui platite, in cel mai scurt timp si intr-un interval de timp garantat, despagubiri adecvate proprietarilor deposedati abuziv. Sumele respective  trebuie prevazute  in bugetul de stat, pentru ca masurile respective sa fie intr-adevar efectuate. In acest scop s-ar putea solicita unui imprumut de la Comisia Europeana. Ca alternativa propunem plata despagubirilor prin obligatii garantate de stat, cu o dobanda adecvata (de ex. libor + 2%).

o        sa se ridice discriminarea fata de fostii cetateni romani, printre care si actuali cetateni germani, care nu sunt indreptatiti, in anumite regiuni, sa-si reconstituie dreptul de proprietate pentru proprietati extravilane. Cu toate ca ANRP s-a pronuntat impotriva unei astfel de discriminari, ea este mentinuta in unele judete (de ex. Timisoara).

o        cadrul juridic pentru aceste masuri sa fie modificat in cel mai scurt timp, conform recomandarii Comitetului de Ministri al Consiliului Europei. Masurile care contravin acestor recomandari, precum Legea 1/2009, sa fie abrogate in cel mai scurt timp.

Speram ca noua conducere a Romaniei doreste sa dovedeasca prin astfel de masuri, ca este dispusa sa respecte, cadrul legal al Uniunii Europene, precum Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, precum si Tratatul de la Lisabona.

 

pentru ResRo - Interessenvertretung RESTITUTION in Rumänien e.V.

Waltraut Gober

 

pentru Asociatia pentru Proprietatea Privata APP

Claudius Mott

i. V. Claudius Mott

• Anexa 1 Nota de Fundamentare ptr. modificarea art. 31 alin. 3 din Legea 10/2001
• Anexa 2 Hotararea celei de a 1059a. intruniri a delegatilor Comitetului de Ministri a Consiliului Europei.

---

[1] De ex.decretele 92/1950, 223/1974, Legea 119/1948    

[2] Un exemplu: primarul din Constanta, Mazare, este cercetat penal ca ar fi efectuat tranzactii ilegale cu imobile confiscate

[3] Petitia nr.665/2006

[4] Exemple de sentinte-pilot:: Viasu (No. 75951/01), Katz (No. 29739/03) , Faimblat (No23066/02. , Denes (No. 25862/03.) 

[5] De ex. vanzarea permisa numai atunci , cand imobilul a fost preluat de stat cu titlu legal

 

 

 

Inapoi la Activitati APP