APP

ASOCIATIA PENTRU PROPRIETATE

                PRIVATA

membra a Uniunii Internationale a Proprietarilor Imobiliari

Inapoi la Activitati APP

 

Asociatia pentru Proprietatea Privata APP

Membra a Union Internationale de la Propriété Immobiličre UIPI

Str. Paul Orleanu 6, 050742Bucuresti, România

Fax 0040 21 336439, e-mail s.imlmc@clicknet.ro, website: www.a­p­p.ro

Bucuresti, 26.10.2009

Memoriu adresat doamnei deputat PE Monica Macovei

Incalcarea dreptului de proprietate în România

1. Principii:

  • Problema restituirii proprietatilor confiscate abuziv si cea a chiriasilor evacuati din cladirile ce urmeaza a fi restituite trebuie rezolvata pe baza recomandarilor CEDO si ale Comitetului de Ministri al Consiliului Europei.
  • Aceasta înseamna: fie restituirea în natura a proprietatilor confiscate abuziv, fie despagubirea proprietarilor deposedati intr-un interval de timp scurt, precum si punerea la dispozitia chiriasilor evacuati a unor locuinte adecvate si despagubirea lor în baza pretului de cumparare actualizat (eventual corelat cu evolutia preturilor imobilelor în perioada 1995-2009).
  • Principiul despagubirii la Fondul Proprietatea (FP) este contrar principiului garantarii proprietatii, intrucat actiunile la un fond de investitii oferite ca despagubire implica riscul pierderii partiale sau totale. Reiteram de aceea propunerea noastra ca plata despagubirilor sa se faca prin emiterea, în cazul proprietatilor ce nu mai pot fi restituite in natura, a unor obligatiuni garantate de stat, cu scadenta in 10-20 de ani, cu plata unei dobanzi echitabile si care pot fi tranzactionate la bursa.
  • Accelerarea procedurilor de despagubire, fixarea unor termene obligatorii pentru fiecare etapa, aplicarea unor pedepse reale in cazul nerespectarii acestor termene.
  • Accelerarea proceselor in justitie, limitarea ciclurilor procesuale multiple
  • Inlaturarea sicanelor, tergiversarilor si abuzurilor exercitate de autoritatile locale, pedepsirea acelora care nu respecta legile si nu executa sentintele irevocabile ale justitiei.

In modul acesta se vor evita numeroase noi condamnari la CEDO, însotite de amenzi usturatoare, precum si recomandari critice ale Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, si, în caz extrem, chiar eliminarea României din Consiliul Europei.

2. Aspecte ale încalcarii dreptului de proprietate în România, evidentiate în sentinte CEDO

Aceste încalcari au constituit motive de condamnare ale României la CEDO, care includeau, printre altele, si plata unor despagubiri substantiale.

România ocupa locul al 3-lea dintre tarile din Consiliul Europei (CE) în ceea ce priveste numarul de condamnari la CEDO, si primul loc dintre tarile UE. In anul 2008 despagubirile pe care ar urma sa le plateasca Romania au depasit 12 milioane Euro, Romania ocupand conform acestui criteriu locul intai dintre toate tarile CE.

In perioada 1.12.2005 si 15.09.2009 numarul condamnarilor Romaniei la CEDO pentru probleme legate de dreptul de proprietate se ridica la 274, iar valoarea despagubirilor aferente se cifreaza la cca. 25 milioane euro.

Amintim ca, conform prevederilor art. 20 alin. 2 din Constitutie, reglementarile internationale au prioritate in raport cu legile interne.

In perioada analizata (1.12.2005-15.09.2009), cauzele cele mai frecvente de condam-nare au fost:

1. Vânzarea de catre stat a a bunului altuia unor terti de buna credinta.

2. Lipsa unor compensari conform unei proceduri si a unui calendar previzibile

3. Lipsa de coerenta pe plan legislativ

4. Repetarea unor cicluri procesuale.

5. Neexecutarea unor sentinte definitive si irevocabile sau tergiversarea lor

6. Prevederi neechilibrate ale reglementarilor în raporturile dintre proprietari si chiriasi

Ca o consecinta a violarilor Conventiei mentionate la punctele 1 si 2, considerate a fi încalcari sistematice, atât CEDO, cât si Comitetul de Ministrii de pe langa Consiliul Europei, recomanda insistent modificarea de urgenta a legislatiei si a procedurilor de lucru, in vederea asigurarii restituirii proprietatilor confiscate, fie in natura, fie sub forma unor despagubiri adecvate, într-o perioada de timp rezonabila..
In Anexa 1 sunt expuse motivele de condamnare.
3. Legea 1/2009 (Legea Voiculescu)

In loc sa se conformeze recomandarilor CEDO, Parlamentul României a adoptat Legea 1/2009, care contine premisele unor noi violari grave ale Conventiei.

Aceasta lege a fost adoptata si promulgata, cu toate ca

a. violeaza prevederile Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si ale numeroaselor decizii CEDO pronuntate împotriva României.

b. contravine prevederilor Constitutiei României (art. 1 alin. 4, art. 15 alin . 2 art. 16 , art. 20 , art. 21 alin. 1 si 2, art. 44 ).

Este adevarat ca prin decizia sa nr. 56/14.01.2009 Curtea Constitutionala a României (CCR) a declarat aceasta lege ca fiind constitutionala, dar numai cu o majoritate de un vot (5 la 4 judecatori). În opinia lor separata, judecatorii

Augustin Zegrean,

Puskás Valentin Zoltán,

Petre Lazaroiu si

Tudorel Toader, arata ca legea respectiva încalca art. 20, art. 44 alin. (1) si (4), art. 15 alin. (2), art. 16 din Constitutie si îngradeste accesul la justitie al persoanelor ale caror imobile au fost preluate fara titlu.

c. reprezinta o noua nationalizare: art. 1 din noua legeabroga art. 2 alin. 2 din Legea 10/2001. Ca urmare, persoanele ale caror imobile au fost preluate fara titlu valabil, care si-au pastrat pĺna în momentul aparitiei noii legi calitatea de proprietar, si-o pierd în momentul aparitiei noii legi, ceea ce echivaleaza cu o noua nationalizare-confiscare, fara însa a se acorda însa o dreapta si prealabila despagubire, asa cum prevede art. 44 alin. 3 din Constitutie

d. încalca securitatea raporturilor juridice, întrucât denatureaza continutul unei legi organice existente si blocheaza efectele altor legi în vigoare, care si-au produs deja efectele

e. conduce la îmbogatirea fara justa cauza a proprietarilor-chiriasi, care au cumparat imobilele respective la preturi de 5-10% din pretul pietii si ar urma sa primeasca acum, drept despagubire pentru imobilul retrocedat proprietarului de drept, de la bugetul de stat (nu de la Fondul Proprietatea, precum „fostii proprietari“) pretul de piata

g. Continutul Legii 1/2009 a fost criticat de numeroase personalitati de vaza din viata politica si din justitie.

Mentinerea acestei legi ar atrage dupa sine:

    • numeroase noi decizii la CEDO împotriva statului Român, însotite de plata unor despagubiri substantiale.
    • neîncrederea în justitie, în clasa politica si în statul de drept.
    • In momentul actual, caracterizat de criza economica globala si in Romania, România nu-si poate permite aventuri economice, precum cea care ar fi declansata de Legea 1/2009. O încercare de evaluare a costurilor generate de aceasta lege conduce la o valoare echivalenta cu 70% din PIB al României pe anul 2008.
    • Statul roman ignora, in cel mai bun caz, sau mai degraba violeaza sentintele CEDO. Dar atiudinea Statului roman nu va putea dura la nesfarsit, intrucat CEDO poate determina suspendarea sau chiar excluderea Romaniei din sistemul Conventiei Europene a Drepturilor Omului. In orice caz, aceasta atitudine costa contribuabilul roman milioane de euro, in timp ce cumparatorii bunurilor nationalizate pot beneficia in continuare de ele, desi le-au cumparat la un pret de nimic de la un neproprietar, statul.

4. Accelerarea procedurilor de despagubire a proprietarilor deposedati abuziv

Analizând activitatea ANRP, a Fondului Proprietatea si a multor alte organe însarcinate cu rezolvarea si verificarea dosarelor, se constata ca, în afara de încasarea de catre conducerile respective a unor venituri sfidatoare, incomparabil de mari în raport cu restul populatiei, rezultatele concrete sunt practic neglijabile.Conform raportarii ANRP din septembrie 2008 rezulta ca, pâna la aceasta data , din totalul de 49.000 de dosare înregistrate la Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, au fost selectate în vederea rezolvarii un numar de 18.437 dosare, din care au fost finalizate prin emiterea titlului de despagubire un numar de 5.829 dosare; iar din acestea au fost onorate cu bani doar pana la cererea de optiune cu numar1650.

In ultimile luni ANRP este într-o continua „reorganizare".Fondul Proprietatea a înghitit si va înghiti sume enorme pentru mari firme internationale, care trebuie sa fie "evaluatori ai portofoliului", "consultanti financiari" si "administratori ai fondului" (deoarece functionarea sa implica toata aceasta complicatie birocratica). De ex. recent s-a anuntat ca firma Franklin Templeton cere pentru a fi "administrator de fond" suma de 19,6 milioane de euro/an. Câte despagubiri se puteau plati numai cu aceasta suma !

Statul a subscris pentru 560 de milioane de actiuni, dar nu a virat FP banii respectivi.

Fondurile alocate în perioada 2009-2012 pentru plata catre fostii proprietari acopera numai jumatate din necesarul pentru acest an.

Ca urmare a nelistarii la bursa actiunile FP se vand la 5-20% din valoarea nominala. Echipe de “recuperatori” sunt active in diverse regiuni ale tarii, afirmand ca, cu ajutorul legaturilor pe care le au cu cercuri politice sus-puse, pot obtine, in termen scurt, despagubirile aferente, contra unor onorarii de 30-80 % din valoarea nominala a actiunilor FP. Batrâni, bolnavi, persoane nevoiase sau care si-au pierdut speranta obtinerii unor despagubiri, accepta conditiile acestor speculanti corupti.

4. Propuneri

Pentru a îndeplini recomandarile CEDO si a evita noi procese pierdute si eventual chiar aplicarea clauzei de salvgadare în domeniul justitiei propunem:

    1. Restituirea în natura a proprietatilor confiscate abuziv, sau despa-gubirea proprietarilor deposedati abuziv într-un interval de timp scurt
    2. Plata despagubirilor sa se faca prin emiterea, in cazul proprietatilor ce nu mai pot fi restituite in natura, a unor obligatiuni garantate de stat, cu scadenta de pana la 10ani, cu plata unei dobânzi echitabile si care pot fi tranzactionate la bursa.
    3. Indiferent de forma in care se atribuie despagubirile, procedurile de despagubire a proprietarilor deposedati abuziv trebuie accelerate.
      In acest scop: este necesara încadrarea fazelor de restituire într-un plan calendaristic determinat
      , care ar include urmatoarele etape:
    4. a. Terminarea verificarii dosarelor de catre autoritatile locale pâna la o data determinata (de ex. 30.06 2010).

      b. Evaluare dosarelor pana la o data determinata (de ex. 30.06.2011)

      c. Distribuirea obligatiunilor de stat sau respectiv a titlurilor de plata si a
      despagubirilor banesti pâna o data determinata : (de ex. 30.06.2012).

      Obligatiunile de plata sau, în functie de varianta aleasa, sumele necesare pentru platile aferente vor trebui asigurate de Ministerul Finantelor Publice

      Aceste obiective ar fi realizabile daca:

      • se accepta alternativa de stabilire cu celeritate, prin instantele contenciosului administrativ, a valorii bunului cuvenit, la cererea persoanei indreptatite , fara plata taxei de timbru
      • se interzice "turismul" dosarelor de la o autoritate la alta, sub pretextul necesitatii celei de a N-a noi verificari. Fiecare noua verificare reprezinta o noua tergiversare si, mai ales, o noua sursa de coruptie
      •  

      • In cazul nerespectarii termenelor prevazute de lege se aplica sanctiuni drastice, care sa nu fie anulate de catre instante, asa cum s-a întâmplat cu sanctiunile aplicate de ANRP autoritatilor locale în cadrul aplicarii Legii 10/2001
      • se stabilesc proceduri de lucru obligatorii pentru fiecare faza a procesului de despagubire, a caror nerespectare atrage sanctiuni stabilite prin lege

    5. Modificarea Legii 1/2009 în sensul prevederilor Constitutiei si ale Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului
    6. Accelerarea proceselor in justitie, limitarea ciclurilor procesuale multiple, respectarea termenului legal de 6 saptamâni pentru redactarea si transmiterea hotarârilor judecatoresti
    7. Inlaturarea sicanelor, tergiversarilor si abuzurilor exercitate de autoritatile locale, pedepsirea acelora care nu respecta legile si nu executa sentintele irevocabile ale justitiei.
    8. Transparenta procedurilor de atribuire a despagubirilor, în asa fel încât fiecare persoana îndreptatita sa poata urmari evolutia propriului dosar si durata intervalului pâna la plata despagubirilor
    9. Consultarea periodica a reprezentantilor asociatiilor de proprietari de catre autoritatile competente

Prin modificarea cadrului legislativ în sensul celor aratate mai sus s-ar satisface pe de o parte recomandarile insistente ale CEDOsi ale Comitetului de Ministri, iar pe de alta o proportie importanta a electoratului si-ar recâstiga încrederea în cel putin o parte a clasei politice; iar aceasta ar dovedi astfel ca nu-si urmareste numai propriile interesele, ci îsi da silinta sa rezolve si problemele nerezolvate de alte guvernari în ultimii 20 de ani.

Asociatia pentru Proprietatea Privata APP

Anexa 1 motivele de condamnare a României de catre CEDO

Anexa 2 Decizia1059 a Comitetului de Ministri din 2-4 si 5 ( dimineata ) iunie 2009

( rezumat )

 

Anexa 1.

 

Analiza cauzelor de condamnare a României la CEDO

 

1. Vânzarea de catre stat unor terti de buna credinta a bunului altuia

 

„Vânzarea de catre stat a bunului altuia unor terti de buna credinta, chiar atunci când  era anterioara confirmarii în justitie în mod definitiv a dreptului de proprietate al altuia, reprezinta o privare de bun. O asemenea privare, combinata cu lipsa totala a despagubirii, este contrara art. 1 din Protocolul nr. 1” (fraza este reprodusa in numeroase sentinte, de ex. cazul Katz, cererea 29739/03 , cazul Rasidescu, cererea nr. 39761/03).

Este de remarcat faptul ca, in contraditie cu legislatia romana, in jurisprudenta CEDO buna credinta a cumparatorului nu este relevanta.

In toate aceste cazuri CEDO a condamnat statul român la restituirea bunului sau la plata unor amenzi ce s-au ridicat pâna la 2.100.000 € (cazul Hirschorn, cerera 29294/02). 

În sedinta Comitetului de Ministri a Consiliului Europei din 17.09.2008 au fost analizate 88 de condamnari similare si s-a ajuns printre altele la concluzia:

Amintind ca chestiunile ridicate in aceste cazuri se refera la o importanta problema de sistem, legata în special de esecul restituirii sau compensarii în domeniul proprietatilor nationalizate, vândute ulterior de stat unor terti, subliniem ca este important ca ea sa fie rezolvata cât de curând posibil, pentru a se evita un numar mare de noi violari similare.

In loc sa se conforme acestor recomandari, autoritatile române modifica Legea 10/2001 în defavoarea «fostilor proprietari» (Legea «Voiculescu») sau propun vânzarea terenurilor aferente apartamentelor vândute anterior ilegal prin Legea 112/1995 (propunerea Videanu).

 

2. Lipsa unor compensari conform unei proceduri si a unui calendar previzibil, Neoperationalitatea despagubirilor prin ANRP/FP

 

In numeroase sentinte, CEDO constata neoperationalitatea masurilor de despagubire prevazute de Legea 247/2005. Astfel, în sentinta Faimblatt, publicata in M. Of. nr. 141 din 06.03.2009. par. 53.

„Curtea apreciaza ca statul ar trebui, înainte de toate, sa ia masurile legislative necesare pentru a se asigura ca cererile de restituire primesc un raspuns definitiv din partea autoritatilor administrative, in termene rezonabile. De asemenea, statul trebuie sa vegheze si la înlaturarea obstacolelor juridice care împiedica executarea cu celeritate a deciziilor definitive pronuntate de autoritatile administrative sau de instantele judecatoresti cu privire la imobilele nationalizate, pentru ca fostii proprietari sa obtina fie restituirea bunurilor lor, fie o despagubire rapida si adecvata pentru prejudiciul suferit, în special prin adoptarea unor masuri legislative, administrative si bugetare capabile sa garanteze o astfel de solutionare.

 

3. Lipsa de coerenta pe plan legislativ

 

Curtea considera ca lipsa de coerenta pe plan legislativ si divergentele de jurisprudenta in domeniul nationalizarii imobilelor creaza un climat general de incertitudine si insecuritate juridica. Astfel, in cazul Paduraru (cererea nr. 63252/00) CEDO: „99. În concluzie, Curtea considera ca lipsa de coerenta pe plan legislativ si divergentele de jurisprudenta din domeniul nationalizarii imobilelor erau susceptibile sa creeze un climat general de incertitudine si nesiguranta juridica.” In aceeasi sentinta, CEDO arata ca "112. În lumina celor de mai sus, Curtea constata ca statul nu si-a îndeplinit obligatia sa pozitiva de a reactiona în timp util si cu coerenta în fata chestiunii de interes general pe care o constituie restituirea sau vânzarea imobilelor intrate în posesia sa în virtutea decretelor de nationalizare”.

 

4. Repetarea unor cicluri procesuale.

CEDO constata urmatoarele : "Casarile succesive cu retrimitere sunt datorate unor erori comise de instantele inferioare cu ocazia analizei cazului. Repetarea unor astfel de casari arata existenta unei deficiente de functionare a sistemului judiciar. In plus, amânarea cauzei poate continua la infinit, nici o dispozitie legala din dreptul intern neputând sa-i puna capat. "

( de ex. Cazul Cârstea si Grecu, cererea nr. 56326/00).

 

5. Neexecutarea unor sentinte definitive si irevocabile sau tergiversarea lor

 

Si aceasta situatie, care rezulta din neexecutarea, de ex. de catre autoritatile locale a unor sentinte definitive si irevocabile, este criticata în numeroase sentinte, de ex. in cazul Hanganu (cererea 12848/05), cazul Dragalina (cererea 17268/03). CEDO aminteste ca executarea unei sentinte, indiferent de jurisdictie, trebuie considerata ca o parte integranta a „procesului“ în sensul art. 6 din Conventie.

 

6. Prevederi neechilibrate ale reglementarilor privind raporturile dintre proprietari si chiriasi

 

Sunt vizate în special legea nr. 17/1994 si Ordonanta de Urgenta nr. 40/1999, si anume imposibilitatea evacuarii unor chiriasi, inexistenta unor "mecanisme legislative previzibile si coerente" care sa protejeze proprietarul impotriva unor interventii arbitrare si imprevizibile in dreptul sau de proprietate. „CEDO ..-…. a concluzionat ca restrictiile impuse reclamantelor în privinta utilizarii bunului lor imobil si în particular imposibilitatea de a îi obliga pe chiriasi, timp de mai multi ani, de a le plati chirie, sunt rezultatul unor "dispozitii defectuoase si lacune ale ordonantei de urgenta". Aceste restrictii au fost apreciate de Curte ca fiind disproportionate (de ex.sentinta Radovici si Stanescu, cererile 68479/01, 71351/01 et 71352/01, sentinta Brumarescu 2 ¸cererea 28106/03).

Intr-un alt caz (Vînatoru, nr. 18429/02, din 10.14.2008) CEDO critica nivelul scazut al chiriilor impus de Legea 17/1994, insuficiente pentru a compensa cheltuielile de întretinere sau impozitele platite, precum si obligatia de a prelua clauzele contractului anterior .

 

 

Anexa 2

Decizia 1059 a Comitetului de Ministri din 2-4 si 5 (dimineata) iunie 2009 (rezumat)

Decizii adoptate in timpul sedintei
 

Deputatii

1.      au reamintit faptul ca problemele ridicate de aceste cazuri[1] se refera la o problema sistematica, rezultata in special in urma faptului ca proprietatile confiscate si vândute ulterior de stat unor terti nu au fost restituite sau nu au fost platite despagubiri, problema care trebuie rezolvata cât de curând posibil, pentru a se evita un numar mare de noi violari similare

2.      au notat ca CEDO, intr-o serie de sentinte care au devenit definitive in ultimul timp, a considerat, printre altele, ca autoritatile române trebuie sa ia masurile legislative necesare pentru a preveni situatii în care coexista doua titluri pentru aceeasi proprietate si ar trebui de asemenea sa modifice mecanismele administrative infiintate pe baza legilor de despagubire, cu scopul de a le face intr-adevar coerente, accesibile, rapide si previzibile.

3.      invita autoritatile române sa prezinte un plan de actiune cu masurile luate sau avute in vedere pentru îmbunatatirea mecanismului actul de restituire. In acest context ei au notat cu interes ca sunt avute in vedere consultatii bilaterale între autoritatile implicate în procesul de restituire si Secretariat (al Comitetului de Ministrii, N.N.)

4.      au decis in consecinta sa reia discutarea acestor teme cel mai tarziu la prima a Comitetului de Ministri din anul 2010, pe baza planului de actiune  ce urmeaza a fi inaintat si a informatiei asupra masurilor individuale [2]

 

 

  Din cauza conflictelor ce apar intre setul de caractere romanesti si seturile in activitate pe serverele de gazduire a site-urilor folosim cat mai putin caracterele romanesti cu diacritice, pentru a nu crea probleme de afisare. Ne cerem scuze.