Evenimente legate de restituirea proprietatilor si de regimul proprietatii.

03.03.2011 Un raport de monitorizare a institutiilor responsabile cu restituirea proprietatilor.

CONFERINTA PRIVIND PROBLEMATICA RESTITURII
PROPRIETATILOR SI A ACORDARII COMPENSATIILOR BANESTI
DIN PERSPECTIVA JURISPRUDENTEI CEDO Concluzii.

31.01.2011

Propunerile senatorului Titus Corlatean la dezbaterea raportului Executarea hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului

In cadrul Primei parti a Sesiunii ordinare a APCE, la dezbaterea privind raportul cu tema „Executarea hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului”, raportor Christos Pourgourides (Cipru) din partea Comisiei pentru afaceri juridice si drepturile omului a APCE, senatorul Titus Corlatean, membru al Delegatiei parlamentare romane la Adunarea parlamentara a Consiliului Europei, a luat cuvantul miercuri, 26 ianuarie 2011, potrivit unui comunicat al Senatului.

Senatorul roman a propus ca un raport ulterior sa abordeze problema vulnerabilitatii sistemului judiciar de la Strasbourg, care decurge din faptul ca, potrivit Conventiei Europene a Drepturilor Omului, rolul de monitorizare a executarii hotararilor a fost incredintat Comitetului Ministrilor. De asemenea, s-a pronuntat in sensul ca insasi Curtea Europeana sa primeasca dreptul de a decide asupra acestui tip de sanctiuni.

Titus Corlatean: „Acesta din urma este un organ eminamente politic, care nu are acces la o paleta adecvata de sanctiuni si nu are forta politica de a se angaja in discutii complexe si delicate si de a lua decizii sanctionatorii fata de statele care refuza sa execute hotararile Curtii Europene.

Potrivit comunicatului „printre aspectele pozitive evocate de reprezentantul Delegatiei romane la APCE se numara incorporarea de catre majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei, inclusiv Romania, in sistemul juridic national, atat a prevederilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului, cat si a jurisprudentei Curtii, precum si redeschiderea procedurilor judiciare nationale, in baza unei condamnari pronuntate la Strasbourg.

De asemenea, domnia sa a subliniat importanta si consecintele modificarii jurisprudentei Curtii, in sensul luarii in considerare a realitatii economice din fostele tari comuniste, in procesele de restituire a imobilelor nationalizate sau de despagubire, un exemplu elocvent in acest sens fiind decizia Broniowski contra Poloniei, si respectiv noua lege poloneza adoptata in consecinta ulterior, care plafoneaza cuantumul despagubirilor la un nivel realist, care sa poata fi respectat de statul condamnat. Curtea Europeana a constatat ca jurisprudenta sa anterioara privind respectarea stricta a principiului restitutio in integrum sau a despagubirilor la valoarea integrala a imobilului pe piata nu are o acoperire realista, din cauza capacitatii financiare limitate a statelor central si est-europene de a asigura punerea in practica a principiului amintit. De aceea, in prezent Curtea Europeana si Comitetul Ministrilor sunt favorabile adoptarii in statele vizate a unui nou sistem mai realist si functional de asigurare a despagubirilor la un nivel care sa poata fi suportat de catre stat.

In acest context, domnul senator Corlatean a subliniat necesitatea ca, in cele 18 luni stabilite de Curtea Europeana, in cazul deciziei-pilot Maria Atanasiu contra Romaniei (octombrie 2010), similara cauzei poloneze mentionate, statul roman sa adopte o noua lege, care sa fie in consonanta cu jurisprudenta revizuita a Curtii Europene.”

Actionarii Fondului Proprietatea i-au ales pe cei cinci membri ai Comitetului Reprezentantilor

Corin Trandafir, avocatul familiei Malaxa, Cristian Busu, fostul director economic al Fondului Proprietatea, Bogdan Dragoi, secretar de stat în Ministerul Finantelor, Monica Maurer, consiliera fostului ministru al economiei Adriean Videanu si Sorin Mândrutescu, seful Oracle România, sunt cei cinci reprezentanti desemnati de actionarii Fondului Proprietatea sa supravegheze administrarea fondului de catre grupul american Franklin Templeton.

Comitetul reprezentantilor va înlocui si va prelua o parte din atributiile actualului Consiliu de Supraveghere.

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a emis, miercuri, un aviz prin care a înregistrat Fondul Proprietatea în categoria alte organisme de plasament colectiv (AOPC) de tip special, una dintre conditiile necesare pentru listarea fondului la bursa, potrivit Mediafax.

"Se înregistreaza S.C. Fondul Proprietatea S.A. în categoria alte organisme de plasament colectiv (A.O.P.C.) de tip special, înfiintat sub forma unei societati de investitii de tip închis, constituit în scopul acordarii despagubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natura", se arata în avizul Comisiei.

Avizul de înregistrare a FP ca AOPC îsi va înceta însa aplicabilitatea în cazul în care adunarea generala a actionarilor Fondului, convocata pentru 6 septembrie 2010, nu aproba numirea ca administrator unic a Franklin Templeton Investment Management

Conducerea Fondului Proprietatea a convocat actionarii la 6 septembrie pentru a aproba numirea Franklin Templeton Investment Management ca administrator unic al FP, avizarea listarii Fondului la BVB si pe alte piete internationale si acordarea de dividende, din profiturile din 2008 si 2009.

Fondul a fost înscris în Registrul C.N.V.M., Sectiunea 9 - Societati de investitii de tip închis, Subsectiunea 1 - Societati de investitii de tip închis din România.

FP a încheiat la începutul lunii august depunerea documentatiei necesare pentru înscrierea ca AOPC, procesul fiind întârziat deoarece fondului i-au fost cerute o serie de documente suplimentare.

La finele lunii iulie, Greg Konieczny, fund manager Franklin Templeton pentru România, a declarat ca FP ar putea fi listat la BVB în luna ianuarie, daca Templeton va prelua administrarea efectiva a Fondului în luna septembrie.

Creat ca solutie pentru despagubirea fostilor proprietari deposedati de regimul comunist carora nu li se mai pot restitui în natura averile confiscate, Fondul Proprietatea a devenit operational, ca societate pe actiuni înregistrata la Registrul Comertului, în decembrie 2005.

Ministerul Finantelor Publice este actionarul majoritar al FP, cu o participatie de 52,84%, în timp ce 3.941 de persoane fizice detin 33,74% din titluri, iar 124 de companii au 13,4% din capitalul social.

cu un profit net de 210.491.221 lei, cu 25% mai mare decât profitul net înregistrat

Veniturile realizate în perioada ianuarie-iunie 2010, au însumat 267.749.209 lei,

1. In ziua de 8 Iunie a.c. a avut loc la CEDO, mult asteptatul “proces-pilot” privind cazul general al restituirii proprietàtii in România. Ar fi fost de asteptat o decizie mai rapidà, dar, dupà toate probabilitàtile, ea va veni de-abia in Septembrie. Onorabilii judecàtori au vacantà lungà ! Và vom tine la curent de indatà ce vom afla decizia.

2. Pe data de 30 Iunie a.c. a fost emisà in România, OUG 62, care cuprinde, sub pretextul crizei mondiale actuale, unele màsuri de economie. La articolul III, se decreteazà cà plata despàgubirilor pentru proprietarii deposedati care au primit titluri de despàgubire (din pàcate, nu sunt multi) se va face in urmàtorii doi ani, numai in actiuni la Fondul Proprietatea, plàtile in numerar fiind sistate. Cum astfel de actiuni cu valoare problematicà, nu sunt dorite de nimeni, màsura echivaleazà cu o sistare totalà a plàtii despàgubirilor. Impreunà cu asociatiile din România, asociatia noastrà a inaintat la CEDO o scrisoare de protest fatà de acest nou abuz al guvernantilor de la Bucuresti.

3. Aceastà severà economie se practicà pe spinarea noastrà, in timp ce Fondul Proprietatea nu se sfieste sà acorde conducàtorilor sài, mutati in alte posturi, « compensatii » de valori uimitoare. Astfel, fosta directoare generalà, Lulache, a primit dupà o « indelungatà » activitate de un an si jumàtate circa 450.000 de euro ! Altii, mai mici, au fost si ei bogat ràsplàtiti. Sfidàtor ! In anexà, scrisoarea mea de protest, publicatà de revista « 22 ».

APP a primit urmatoarea declaratie de la AFDDPR, la care subscrie in totalitate:

Era cam la o jumàtate de an dupà instalarea guvernului Tàriceanu, si proprietarii deposedati abuziv îsi puneau mari sperante cà, dupà atâtia ani, li se va face dreptate.

Dar legea mult asteptatà a fost o surprizà amarà. Promisiunile Domnului Tàriceanu s-au dovedit înselàtoare. Nu numai cà nu s-a revenit la prevederile legilor anterioare care interziceau restituirea în naturà a locuintelor vândute fostilor chiriasi, dar s-a dat la ivealà o originalà “formà româneascà”, pentru a-i despàgubi pe proprietarii spoliati: Fondul Proprietatea.

Ce minti machiavelice au putut nàscoci aceastà complicatà inginerie financiarà ?

La capitolul pozitiv, se poate înscrie acordarea de titluri de despàgubire unui mic numàr de proprietari îndreptàtiti. Desi lansatà cu mare tam-tam mediatic, aceastà acordare s-a axat în special pe mostenitorii din stràinàtate (trebuia sà vadà Apusul) ai celor doi mari industriasi ai României antebelice, Max Auschnit si Nicolae Malaxa. Multimea de mici proprietari nu a primit nimic, sau, în rare cazuri, titluri reprezentând diferenta dintre valoarea estimatà a proprietàtii si suma de 500.000 lei, plàtibilà în numerar.

La capitolul negativ trebuie puse în primul rând nelistarea fondului la BVB , iar în al doilea rând cheltuielile fàcute pentru organizarea si functionarea lui :

- salarii sfidàtoare (vai sàrmanii, din zecile de mii pe lunà, li se va reduce un sfert !) si alte avantaje (masini de serviciu, etc.) pentru conducàtorii fondului, de 5 ani încoace,

- contacte, tratative si licitatii cu diverse firme române si stràine, menite sà participe la functionarea complexà a fondului : « evaluatori ai portofoliului », « consultanti financiari », administratori de fond », firme ca J.P.A. Audit and Consultants, K.P.M.E., sau Franklin Templeton Investment Management, care toate au costat sume importante.

Ce-a câstigat România din toate acestea ? Ce-au câstigat proprietarii spoliati ?

Concluzie. Cu sumele cheltuite cu « Fondul Proprietatea » timp de 5 ani puteau fi usor despàgubiti zeci de mii de proprietari làsati sà astepte de atâta timp.

Se poate pune întrebarea dacà, de la început, în spatele înfiintàrii fondului n’au stat planurile unor cercuri interesate, nu de despàgubirea proprietarilor, ci de propriile interese.

Dinu G. Ionescu Presedintele Asociatiei Franceze pentru Apàrarea Dreptului de Proprietate în România

Dupa cum am fost informati de biroul de avocatura Rubin Meyer Doru & Trandafir (anexa), dl Pres. Basescu a semnat o OUG, pe baza careia FP poate fi listat in curand la Bursa.

APP a primit din partea Asociatiei Persoanelor Deposedate Abuziv si a Fostilor Deportati Refugiati din Romania:

Avem vesti foarte bune, doamna executor a anuntat ca din terezoria statului au intrat in contul executorului bani pentru 5 membri ai asociatiei la legea 290/2003, deci dupa aproape 2 ani de proces cu tot recusul facut de catre A.N.R.P Bucuresti a aparut si in Craiova sperante bune,deci se poate,de saptamana care vine cei 5 membri vom fi la Bucuresti laexecutor pentru asi ridica drepturile ce li se cuvin.DECI SE POATE.
Von continua lupta cu STATUL ROMAN, e tare greu dar sprantele noastre cresc.

Au inceput negocierile pentru aderarea UE la CEDO

9 July 2010 - Juridice.ro

Miercuri, 8 iulie 2010, la Strasbourg, au inceput negocierile oficiale pentru aderarea Uniuniii Europene la Conventia Europeana a Drepturilor Omului; la negociere a participat Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, si vicepresedintele Comisiei Europene, Viviane Reding.

Potrivit uniu comunicat al DAE, ”ei au evocat modalitatile prin care acest proces poate fi accelerat, astfel incat cetatenii sa beneficieze rapid de o protectie mai mare si mai coerenta a drepturilor lor fundamentale in Europa.

„Aceasta zi este cu adevarat un moment istoric. Astazi completam veriga lipsa in sistemul european de protectie a drepturilor fundamentale si garantam astfel coerenta intre viziunea Consiliului Europei si respectiv cea a Uniunii Europene”, a declarat vicepresedintele Viviane Reding, comisar european pentru justitie, drepturi fundamentale si cetatenie”.

Aderarea UE la CEDO va plasa Uniunea pe picior de egalitate cu statele membre in ceea ce priveste sistemul de protectie a drepturilor fundamentale, a caror respectare este monitorizata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. In acelasi timp, aderarea va face auzita vocea UE in cazurile examinate de Curte, Uniunea urmand sa aiba propriul judecator la Curte.

Aderarea va oferi totodata cetatenilor o noua posibilitate de recurs. Acestia vor putea – dupa epuizarea tuturor cailor de atac pe plan national – sa sesizeze Curtea Europeana a Drepturilor Omului asupra cazurilor de presupusa incalcare a drepturilor omului de catre diferite institutii ale UE.

Negociatorii din partea Comisiei Europene si expertii Comitetului Director pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei se vor intalni periodic pentru a elabora acordul de aderare. La finalul procesului, acordul va fi incheiat intre cele 47 de parti semnatare ale CEDO si UE, mandatata prin decizia unanima a Consiliului. Documentul va trebui sa fie ratificat de toate statele membre ale Uniunii, precum si de cele 47 de parti semnatare ale CEDO, in conformitate cu procedurile constitutionale ale acestora, inclusiv de partile care sunt in acelasi timp si state membre ale Uniunii Europene.”

Situatia inregistrarii cererilor de optiune si acordarii despagubirilor in numerar

În temeiul O.U.G. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despagubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv si în baza prevederilor H.G.128/2008 privind modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea ne.247/2007, Directia pentru Acordarea Despagubirilor în Numerar din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor a desfasurat numeroase activitati în vederea acordarii drepturilor cuvenite fostilor proprietari deposedati în mod abuziv, constând în:

Capitolul :

Property Restitution

The law allows for property restitution and establishes fines for officials who hinder the process. The law provides for a Property Fund of approximately 14 billion lei ($4.8 billion) to compensate owners of properties that cannot be returned in kind. Because of this delay, the Fund was not yet listed on the stock exchange, meaning shares were not traded on the stock exchange, but on the gray market at artificially low prices. A government ordinance provides for cash payments in lieu of restitution of up to about 500,000 lei ($173,000), paid over a two-year period. Claims in excess of this amount are to be paid with shares in the property fund. The restitution process continued to be very slow during the year, and the large majority of restitution cases remained unresolved.

Former owners' organizations continued to assert that inertia hindered property restitution at the local level. In some cases local government officials continued to delay or refuse to provide necessary documents to former owners filing claims. They also refused to return properties in which county or municipal governments had an interest.

In February a law came into effect that amended the nationalized houses law so as to bar the restitution of houses that were bought by tenants in good faith.

The ECHR ruled in favor of the former owners in a large number of restitution cases, which represented the majority of applications to the ECHR from the country. In 2008 the ECHR issued judgments that found 129 violations by the country involving the protection of property under the European Convention on Human Rights. In April the Council of Europe released a report which noted that the country does not observe the three-month deadline for paying compensation ordered by the ECHR. According to the report, in 2008 only 5 percent of ECHR-ordered compensation was paid within the three-month time period provided in the court's final judgments.

Of the 201,750 claims filed between 2001 and 2003 for restitution of buildings, by the end of the year 117,442 were resolved: 43,047 were rejected; 7,898 claims qualified for combined measures (i.e., restitution in kind plus compensation in stock from the property fund or in other assets or services); 49,637 claims qualified for restitution in equivalent; and 16,860 claims were resolved by return of the properties in kind.

There were numerous disputes over many churches that the Orthodox Church did not return to the Greek Catholic Church despite court orders to do so.

Implementation of judgments of the European Court of Human Rights: PACE rapporteur to visit Greece

Strasbourg, 15.01.2010 – Christos Pourgourides (Cyprus, EPP/CD), rapporteur of the Committee on Legal Affairs and Human Rights of the Parliamentary Assembly of the Council of Europe (PACE), will make a fact-finding visit to Athens on 18 and 19 January as part of the preparation of his report on the implementation of judgments of the European Court of Human Rights.

The judgments considered by Mr Pourgourides cover those not fully implemented more than five years after final delivery, or raising important implementation issues, particularly where they concern human rights violations of extreme gravity.

During his visit, Mr Pourgourides is expected to meet the President of Parliament, the President of the Court of Cassation, the General Prosecutor, the President of the Council of State, representatives of the Justice, Interior and Environment Ministries, as well as the members of the Greek delegation to PACE.

This is the fourth, after Bulgaria, Italy and Ukraine, in a series of visits intended to bring parliamentary pressure to bear on states where the execution of the Court’s judgments meets with delays or difficulties. Mr Pourgourides will shortly go to Moldova, Romania, the Russian Federation and Turkey.

Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti

Biroul de Presa

B-dul Regina Elisabeta nr. 47, sector 5

Etaj 1, camera 109

0726.200.015,

birou_presa.ipb@mai.gov.ro

5 ianuarie 2010

Comunicat

Ref : Stadiul solutionarii dosarelor depuse la IPMB in baza legilor cu caracter reparatoriu, in anul 2009

Directia de specialitate din cadrul Institutiei Prefectului Municipiului Bucuresti a analizat legalitatea dispozitiilor emise de primarul general in baza Legii nr. 10/2001 pentru un numar de 2117 de dosare, comunicate incepand cu anul 2007. Dintre acestea, in lucru mai sunt 6 dosare, iar din cele 2111 analizate :

- 1362 dosare au fost transmise catre Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, fiind avizate de legalitate

- 673 dosare au fost returnate Primariei Municipiului Bucuresti, fiind identificate diverse aspecte de nelegalitate

- în cazul a 71 dosare s-au facut actiuni in contencios administrativ pentru anularea Dispozitiilor emise de Primarul General al Municipiului Bucuresti

- pentru 3 dosare s-au cerut puncte de vedere de la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor

In acest moment, controlul de legalitate exercitat de Prefect se face pentru dosarele intrate in institutie in luna decembrie 2009, fiind recuperate pe parcursul ultimelor luni ale anului 2009 toate decalajele si intarzierile.

In anul 2009, la nivelul compartimentului pentru verificarea Legii nr. 10/2001, au fost analizate si solutionate 1532 de dosare.

In cursul anului trecut, Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti a emis, prin ordin al prefectului, 1623 titluri de proprietate pentru terenurile aferente locuintelor, formulate in baza prevederilor art.36 din Legea nr. 18/1991, ca urmare a propunerilor venite de la subcomisiile locale de fond funciar de pe langa sectoarele Capitalei. Situatia pe sectoare este urmatoarea :

- sectorul 1 – 784 titluri de proprietate

- sectorul 2 – 336 titluri de proprietate

- sectorul 3 – 146 titluri de proprietate

- sectorul 4 – 125 titluri de proprietate

- sectorul 5 – 3 titluri de proprietate

- sectorul 6 – 229 titluri de proprietate

Pe baza Legii nr. 290/2003 au fost depuse, de la data aplicarii acestei legi, la Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti un numar de 7023 dosare. In anul 2009, Comisia Municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 a adoptat 443 de hotarari, din care 330 de aprobare si 113 de respingere.

Un numar de 6111 cereri de despagubire au fost depuse in baza Legii nr. 9/1998, in cursul anului 2009 fiind adoptate 206 hotarari, 140 de aprobare si 66 de respingere.

Sedintele celor doua comisii, Comisia Municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 si Comisia Municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, sunt convocate, fiecare, de doua ori pe luna, adica saptamanal cate una.

« Daca in anul 2009 am reusit sa recuperam intarzierile foarte mari, de peste 10 luni, privind analizarea dosarelor depuse in baza Legii nr. 10/2001 si Legii nr.18/1991, in acest an imi propun sa imbunatatesc activitatea comisiilor ce se ocupa de solicitarile de masuri reparatorii pentru cetatenii refugiati din Basarabia, Bucovina si Cadrilater, adica Legea 9 si Legea 290 » a spus Prefectul Capitalei, Mihai Cristian Atanasoaei.

Biroul de Presa

Conform deciziei primului ministru al României, Emil Boc, noul presedinte cu rang de secretar de stat al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor este numita doamna Crinuta Nicoleta Dumitrean. Numirea noului presedinte al ANRP, Crinuta Nicoleta Dumitrean a fost publicata în Monitorul Oficial al României, nr. 676 din 8 octombrie 2009, prin Decizia primului ministru al României nr 708.

Precizam ca doamna Ancuta Gianina Opre a fost eliberata din functia de presedinte cu rang de secretar de stat al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor prin Decizia nr. 681 a primului ministru al României, Emil Boc, publicata în Monitorul Oficial al României nr. 652 din 2 octombrie 2009.

Totodata, prin decizia nr. 707 din 8 octombrie 2009 a primului ministru al României, Emil Boc, domnul Cristian Morarescu a fost eliberat din functia de vicepresedinte, cu rang de subsecretar de stat al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.

Domnul Catalin Florin Teodorescu a fost numit în functia de vicepresedinte cu rang de subsecretar de stat al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, conform Deciziei nr. 709 a primului ministru, Emil Boc, publicata în Monitorul Oficial nr. 676 din 8 octombrie 2009.

Ref : Stadiul solutionarii dosarelor depuse la IPMB in baza legilor cu caracter reparatoriu

Prefectul Capitalei, Mihai Cristian Atanasoaei, anunta solutionarea celor 563 de dosare cu propuneri de emitere titlu de proprietate pentru terenuri aferente locuintelor, formulate in baza Legii nr. 18/1991 de primariile sectoarelor 1-6, care se aflau la Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti in momentul preluarii mandatului, in acest moment fiind analizate la zi dosarele ce sunt inaintate institutiei.

In ceea ce priveste verificarea legalitatii dispozitiilor emise de primarul general in baza Legii nr. 10/2001, controlul exercitat de Prefectura se face pentru dosarele intrate in institutie in urma cu o luna, comparativ cu 10 luni cat era temenul anterior.

Din totalul de 1907 dosare primite pana in acest moment, mai sunt in analiza 317.

Pe baza Legii nr. 290/2003 au fost depuse, de la data aplicarii acestei legi, la Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti un numar de 7004 dosare, 411 fiind analizate si solutionate. Din acestea, 322 au fost aprobate de Comisia Municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 si au fost stabilite masuri reparatorii, iar 89 au fost respinse.

Un numar de 6079 de cereri de despagubire au fost depuse in baza Legii nr. 9/1998, 3859 fiind solutionate si inaintate ANRP. Sedintele celor doua comisii, Comisia Municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 si Comisia Municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, sunt convocate, fiecare, de doua ori pe luna, adica saptamanal se intruneste cate o sedinta.

In urma protocolului incheiat cu Posta Romana in 5 iunie a.c., prin care corespondenta cu pententii in baza Legilor nr. 9/1998 si 290/2003 are un regim special, au fost transmise 62 de adrese catre solicitanti prin care acestora le-au fost comunicate actele necesare pentru completarea dosarului. Reamintim ca acest proiect are drept scop informarea imediata a petentilor cu privire la actele necesare care mai trebuiesc depuse la dosarele aflate pe roul IPMB, urmand ca acestia sa le trimita, gratuit, prin serviciul de curierat al Postei Romane, la Prefectura. Astfel, se urgenteaza timpul in care dosarele sunt analizate si completate pentru a fi apoi discutate in Comisii.

In ceea ce priveste activitatea Comisiei de Fond Funciar a Municipiului Bucuresti de pe langa Prefectura Capitalei, aceasta este, in acest moment, blocata ca urmare a promovarii in instanta a unei actiuni de catre primarul general al capitalei. Instanta de contencios a admis cererea, Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti urmand sa promoveze recursul in data de 26 iunie 2009.

Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor s-a întrunit joi, 23 aprilie 2009, la sediul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.

Componenta nominala a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, în conformitate cu Decizia primului ministru nr. 382 din 30/03/2009, este:

1. Presedinte:
- Anca Opre - presedinte, cu rang de secretar de stat, al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.

2. Membri:
a) Andrei-Razvan Micu - vicepresedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor;
b) Cristian Morarescu - vicepresedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor;
c) Remus Virgil Baciu - vicepresedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor;
d) Attila Marko - secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relatii Interetnice, din partea Secretariatului General al Guvernului;
e) Rodica Constantinovici - secretar de stat în cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti;
f) Horia Georgescu - secretar general al Agentiei Nationale de Integritate;
g) Nicu Pricop - consilier juridic în cadrul Directiei generale juridice din cadrul Ministerului Finantelor Publice;
h) Lacramioara Alexandru - director al Directiei buget si contabilitate interna din cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor a solutionat un numar de dosare dupa cum urmeaza:
· Dosare supuse aprobarii în vederea transmiterii la evaluator = 569 dosare;
· Dosare supuse aprobarii în vederea emiterii deciziei = 1 185 dosare;
· Dosare supuse aprobarii în vederea atribuirii unui evaluator = 405 dosare.

Presedintele ANRP, Anca Opre, a salutat participarea tuturor membrilor (9 din 9) la sedinta Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, militând totodata pentru o transparenta si o eficienta ridicata a autoritatii care sa conduca la urgentarea procesului de retrocedare sau de acordare a despagubirilor

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a trimis marti, 23 decembrie a.c., presedintelui Curtii Constitutionale, prof. univ. dr. Ioan Vida, in conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei si ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Domnului prof. univ. dr. Ioan Vida
Presedintele Curtii Constitutionale

In conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei si ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, formulez urmatoarea

SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE
a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989

Potrivit dispozitiilor art. 77 din Constitutia Romaniei, inainte de promulgare Presedintele Romaniei poate solicita verificarea constitutionalitatii legii. Am luat la cunostinta ca prin Decizia nr. 1351 din 10 decembrie 2008 a Curtii Constitutionale, pronuntata in cadrul controlului anterior de constitutionalitate au fost respinse, cu opinia separata, sesizarile formulate de catre deputatii apartinand Partidului Democrat-Liberal si Partidului National Liberal, dar motivele pentru care formulez prezenta sesizare sunt diferite de cele expuse deja in sesizarea anterioara.

Astfel, motivele de neconstitutionalitate sunt urmatoarele:

I. Aspecte de ordin procedural

1. Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 fost adoptata cu incalcarea normelor constitutionale referitoare la procedura de legiferare, si anume a principiului constitutional al bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constitutie, precum si a competentelor stabilite pentru cele doua Camere, potrivit art. 75 alin. (1) Constitutie.

Senatul, in calitate de prima camera sesizata, a respins propunerea legislativa pentru completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, a adoptat propunerea legislativa, insa cu un continut diferit fata de continutul legii respinse in prima Camera.

Propunerea legislativa avea ca obiect completarea dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 10/2001 prin introducerea a trei noi alineate ce vizau masuri protectioniste prin asigurarea urgenta a fondului de locuinte pentru chiriasii de buna-credinta evacuati din locuintele retrocedate fostilor proprietari, ale caror contracte de vanzare-cumparare incheiate in temeiul Legii nr. 112/1995 au fost desfiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, in vederea realizarii echitatii sociale.

In raport de forma legii trimisa spre promulgare, varianta legii adoptata de Camera decizionala se indeparteaza in mod substantial atat de la textul propunerii legislative cat si de la obiectul avut in vedere de initiatori.

II. Aspecte de fond

Legea, in forma trimisa spre promulgare, contine prevederi ce nu corespund exigentelor Conventiei Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea si previzibilitatea normei juridice. Legea nu respecta principiul preeminentei dreptului si al separatiei puterilor in stat, care presupune ca legiuitorul sa nu intervina pe parcursul derularii unor proceduri administrative sau judiciare prin masuri care sa avantajeze una dintre parti in detrimentul celeilalte, ori care sa duca la modificarea procedurilor juridice pe parcursul derularii proceselor existente in fata judecatorului.

La 9 decembrie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in cauza Viasu vs Romania, a identificat o disfunctionalitate a legislatiei romane si o practica administrativa care a afectat, si poate inca afecta, si pe viitor, un numar mare de oameni. Cadrul legal, stabilit de autoritati pentru o categorie specifica de cetateni, respectiv beneficiarii masurilor de restituire a bunurilor nationalizate sau confiscate de statul comunist este apreciat ca inadecvat, iar modificarile aduse nu sunt de natura sa asigurare un just echilibru intre diferitele interese incidente si sa determine realizarea efectiva si rapida a dreptului la restituire, in conformitate cu principiile preeminentei dreptului si al legalitatii. Or, prin ratificarea Conventiei, Statul roman si-a asumat obligatia de a stabili un cadru juridic intern compatibil cu aceasta.

1. Modificarea de la art. I pct. 10 din Lege a fost facuta cu incalcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie care prevede ca legea se aplica numai pentru viitor. Prevederea legala modifica, pentru trecut, conditiile de existenta a sanctiunii nulitatii, restrangandu-i sfera de aplicare, cu scopul de a valida instrainarile unor imobile preluate fara titlu facute in baza Legii nr. 112/1995. Nulitatea actului de instrainare a unor imobile preluate fara titlu valabil se poate pronunta numai daca acestea „sunt considerate astfel anterior intrarii in vigoare Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare”. Textul, asa cum este redactat nu respecta precizia si previzibilitatea cerute de notiunea de "legalitate", in sensul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, deoarece nu se precizeaza care este sensul notiunii de „imobile preluate fara titlu valabil” inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 213/1998, din moment ce asa cum a remarcat in repetate randuri si Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Cauza Paduraru c. Romaniei) notiunile de „titlu valabil” si „titlu nevalabil” in cazul imobilelor preluate de catre stat au fost si sunt controversate in jurisprudenta generand si amplificand insecuritatea juridica. Prin modificarea propusa, aceasta insecuritate in loc sa fie inlaturata este agravata, deoarece nici din legislatia anterioara Legii nr. 213/1998, si nici din jurisprudenta nu rezulta univoc ce se intelege prin imobile preluate fara titlu valabil, prima acceptiune legala fiind data de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 si apoi – dar fragmentar – de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 10/2001, dar la care acum se renunta, fara nicio fundamentare juridica.

De asemenea, se restrang actele juridice de instrainare considerate nule si, implicit, se exclude controlul judecatoresc pentru o serie de contracte de vanzare-cumparare, dar fara a se stabili ce se intampla cu hotararile judecatoresti pronuntate anterior.

Prin aceasta reglementare se aduce si o grava atingere securitatii juridice si stabilitatii raporturilor juridice. in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca, in virtutea principiului separatiei puterilor in stat, Parlamentul nu are dreptul sa intervina in procesul de realizare a justitiei neputand impiedica instantele judecatoresti de a-si exercita atributiile prevazute de art. 124 din Constitutie, de realizare a justitiei. (Decizia nr. 6 din 11 noiembrie 1992, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 48 din 4 martie 1993).

2. Completarea de la art. I pct. 11 din legea trimisa spre promulgare, conform careia ,,Contractele de vanzare - cumparare incheiate in temeiul Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, sunt acte autentice si constituie titlu de proprietate opozabil de la data incheierii acestora” contine dispozitii retroactive deoarece reglementarea vizeaza situatii trecute si nu in curs de derulare sau care se vor naste in viitor. Mai mult, norma este echivoca si imprecisa, ceea ce contravine principiului preeminentei dreptului si principiului securitatii juridice, intrucat face imposibila interpretarea si aplicarea ei unitara, de vreme ce nu rezulta daca un contract de vanzare-cumparare incheiat, in temeiul art. 9 Legii nr. 112/1995, dar avand ca obiect un imobil preluat fara titlu valabil, constituie sau nu un titlu valabil si „opozabil” adevaratului proprietar. De altfel, Curtea Constitutionala a stabilit in jurisprudenta sa in mod explicit si constant ca Legea nr. 112/1995 nu reglementeaza decat imobilele preluate cu titlu valabil, iar nu si cele preluate fara titlu, iar Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in acelasi sens (Cauza Paduraru c. Romaniei) ca „Legea nr. 112/1995 nu se aplica decat in cazul situatiei bunurilor fata de care statul detinea un titlu de proprietate (paragrafele 26-30) si ca nicio alta dispozitie interna nu acorda statului dreptul de a vinde un bun care se gasea de facto in patrimoniul sau si pentru care nu avea asadar un titlu.”

3. Completarea de la art. I pct. 5 din legea trimisa la promulgare este neconstitutionala, deoarece exclude de la restituirea in natura terenurile aferente imobilelor care au fost instrainate in temeiul dispozitiilor Legii nr. 112/1995 si preluate de stat fara titlu valabil, fiind contrara dispozitiilor art. 15 si art. 16 din Constitutia Romaniei. in forma actuala a legii nu a fost reglementat regimul juridic al acestor bunuri, astfel ca au putut fi restituite in natura.

4. Prin art. I pct. 2 se abroga alin. (2) al art. 2 din forma anterioara a Legii nr. 10/2001, iar din acest moment, persoanelor carora le-au fost preluate imobile fara titlu valabil li se neaga, implicit, calitatea de proprietar ce, anterior, le fusese in mod explicit recunoscuta, cu toate efectele ce decurgeau din acest articol, desi, in cazul preluarilor de facto nu au fost lipsite de prerogativa dispozitiei. in ceea ce priveste obiectul de reglementare al Legii nr. 10/2001, in jurisprudenta sa Curtea a stabilit ca imobilele preluate de stat fara titlu valabil, nu au facut obiect al dreptului de proprietate al statului acesta exercitand doar atributele posesiei si folosintei. De aceea „ masurile cuprinse in lege nu sunt aplicabile acelor locuinte cu privire la care statul nu a dobandit, legal, dreptul de proprietate. ” (Decizia Curtii Constitutionale nr. 482/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 4 februarie 2004). si anterior in jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca imobilele preluate de stat fara titlu nu pot face obiect al dreptului de proprietate al acestuia. (Decizia Curtii Constitutionale nr. 73 din 19 iulie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995).

5. La art. I pct. 13, s-a dispus completarea art. 46 cu alineatul (4), conform caruia „persoana indreptatita are obligatia de a urma calea prevazuta de prezenta lege, dupa intrarea acesteia in vigoare” si ca „prevederile prezentei legi se aplica cu prioritate”. Prevederea adoptata din dorinta de a consacra in terminis caracterul special al Legii nr. 10/2001 si aplicarea cu prioritate a procedurilor administrative si judiciare reglementate prin aceasta lege este susceptibila de interpretari diverse, incalcand principiul legalitatii stabilit in sensul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, intrucat nu se arata care sunt conditiile si limitele de aplicare „prioritara” a Legii nr. 10/2001, iar pe de alta parte, dispozitia se afla in contradictie cu dispozitiile art. 21 din Constitutie care garanteaza accesul liber la justitie, deoarece persoana indreptatita, care nu a fost lipsita decat de atributele posesiei si folosintei, pastrand prerogativa dispozitiei, putea uza de calea dreptului comun pentru readucerea in patrimoniu a bunului aflat in posesia unui neproprietar. Neconstitutionalitatea apare ca fiind si mai evidenta in contextul abrogarii art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

Consacrarea bunei-credinte ca o cauza de asanare a nulitatii absolute a actelor de instrainare a imobilelor preluate fara titlu valabil nu poate avea semnificatia juridica a unui fine de neprimire a cererii in revendicare a proprietarului initial deoarece „ar insemna a lipsi de eficienta art. 2 alin. (2) din lege, incalcandu-se astfel un principiu fundamental de interpretare, "actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat", potrivit caruia un act juridic trebuie interpretat in sensul producerii de efecte juridice si nu in acela al lipsirii lui de orice efect.” (Decizia nr. 69 din 18 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2003).

Astfel, in cadrul aceleiasi categorii de persoane exista doua situatii diferite, respectiv, pana in prezent unele persoane au obtinut hotarari definitive si irevocabile, prin care s-a constatat ca nu au pierdut calitatea de proprietar, iar cele ale caror litigii sunt in curs de judecata nu vor mai putea obtine aceasta recunoastere, ceea ce contravine si dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie. Mai mult, legea nu reglementeaza situatia juridica a acestei categorii de persoane, respectiv modalitatea concreta in care acestea vor beneficia de masuri reparatorii.

Domnule Presedinte al Curtii Constitutionale,
Distinsi membri ai Plenului Curtii Constitutionale,

In considerarea argumentelor expuse mai sus va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca prevederile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sunt neconstitutionale, fiind contrare dispozitiilor art. 1, art. 15, art. 16, art. 20, art. 21, art. 44, art. 61 si art. 75 din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE ROMANIEI
TRAIAN BASESCU

31.01.2011

Propunerile senatorului Titus Corlatean la dezbaterea raportului Executarea hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului

Actionarii Fondului Proprietatea i-au ales pe cei cinci membri ai Comitetului Reprezentantilor

Au inceput negocierile pentru aderarea UE la CEDO

Prioritatile Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor pentru anul 2010

Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor