Inapoi la Evenimente privind Justitia

 

RO

RO RO

COMMISIA COMUNITA?ILOR EUROPENE

Bruxelles, 22.7.2009

COM(2009) 401 final

RAPORT AL COMISIEI

CATRE PARLAMENTUL EUROPEAN ?I CONSILIU

privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare ?i

verificare

{SEC(2009) 1073}

RO 2 RO

RAPORT AL COMISIEI

CATRE PARLAMENTUL EUROPEAN ?I CONSILIU

privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare ?i

verificare

1. INTRODUCERE - CONTEXT ?I METODOLOGIE

1.1. Obiectiv:

În ianuarie 2007, când România a aderat la Uniunea Europeana, a fost instituit un

Mecanism de cooperare ?i verificare (MCV)1 pentru a ajuta acest nou stat membru sa

abordeze necesitatea recunoscuta de a realiza o reforma profunda a sistemului

judiciar ?i sa combata corup?ia. MCV este o decizie autonoma a Comisiei, care are la

baza Tratatul de aderare. Acest mecanism îi permite Comisiei sa conlucreze

îndeaproape la nivel politic ?i tehnic cu autorita?ile române pentru a monitoriza ?i

evalua progresele realizate de România, precum ?i pentru a-i furniza consiliere

tehnica ?i sprijin financiar. MCV permite tuturor celorlalte state membre sa

urmareasca ?i sa sprijine evolu?iile înregistrate în aceste domenii în România, precum

?i sa îi acorde expertiza ?i sprijin financiar. Rapoartele intermediare ?i anuale

pregatite de Comisie în cadrul MCV evalueaza progresele ?i identifica deficien?ele

care mai trebuie remediate, ajutând astfel România sa stabileasca ce ac?iuni trebuie

întreprinse prioritar pentru a îndeplini pe deplin obiectivele de referin?a stabilite în

momentul aderarii.

Prezentul raport prezinta evaluarea facuta de Comisie în ceea ce prive?te progresele

înregistrate în îndeplinirea acestor obiective de la ultimul sau raport complet (23 iulie

2008). Acesta include, de asemenea, recomandari adresate României, bazate pe

evaluarea efectuata de catre Comisie. În documentul de lucru al serviciilor Comisiei,

anexat la raport, este prezentata evaluarea detaliata a progreselor înregistrate în ceea

ce prive?te fiecare obiectiv de referin?a, efectuata de Comisie. Raportul se bazeaza pe

informa?iile furnizate regulat de catre autorita?ile române, în special ca raspuns la

chestionarele detaliate trimise de catre Comisie pentru fiecare obiectiv de referin?a.

Comisia a fost asistata de o serie de exper?i de nivel înalt din statele membre ?i s-a

bazat, de asemenea, pe documenta?ia ?i informa?iile primite din diverse alte surse.

1.2. Metodologia privind obiectivele de referin?a:

Comisia considera ca toate obiectivele de referin?a sunt strâns legate între ele. În

dialogul sau cu România, au fost prezentate numeroase dovezi privind faptul ca

înregistrarea de progrese în privin?a unui obiectiv de referin?a contribuie la ob?inerea

de progrese ?i în ceea ce prive?te alte obiective de referin?a. Scopul MCV nu este de

1 Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie de stabilire a unui mecanism de cooperare ?i de

verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referin?a

specifice în domeniul reformei sistemului judiciar ?i al luptei împotriva corup?iei (JO L 354,

14.12.2006, p. 56).

RO 3 RO

a stabili o lista de verificare, ci de a dezvolta un sistem judiciar independent ?i stabil,

în masura sa detecteze ?i sa sanc?ioneze conflictele de interese ?i sa combata corup?ia

în mod eficace. Prin urmare, Comisia nu are în vedere eliminarea pe rând a

obiectivelor de referin?a, ci inten?ioneaza sa conlucreze cu România pâna când MCV

va lua sfâr?it în întregime.

2. SITUA?IA PROCESULUI DE REFORMA DIN ROMÂNIA

Realizari

La fel ca în anii preceden?i, în actualizarea factuala anexata la prezentul raport se

regase?te o evaluare detaliata efectuata de catre Comisie cu privire la progresele

înregistrate în îndeplinirea obiectivelor de referin?a prevazute în cadrul MCV.

Raportul principal sintetizeaza constatarile principale ale Comisiei ?i prezinta

recomandari privind ac?iunile care ar trebui întreprinse de catre România.

Guvernul român, sprijinit de o alian?a între parchete ?i instan?e, a reac?ionat în mod

eficace la preocuparile exprimate în raportul intermediar al Comisiei din 12 februarie

2009. Au fost întreprinse o serie de masuri cu caracter practic ?i legislativ ?i s-a dat

un nou impuls continuarii procesului de reforma. Cu toate acestea, schimbarile

efectuate nu au dus înca la ob?inerea de rezultate practice pentru ceta?enii români. În

plus, aceasta dorin?a de continuare a reformei nu este înso?ita de un angajament

neechivoc al partidelor politice. Parlamentul, în special, ar trebui sa ia decizii

consecvente pentru a sprijini eforturile executivului privind reforma sistemului

judiciar ?i eradicarea corup?iei.

Noul Cod civil ?i noul Cod penal

Guvernul român ?i-a luat un angajament public clar de a adopta noul Cod civil ?i

noul Cod penal ca urmare a recomandarilor facute de Comisie în rapoartele

anterioare. Adoptarea celor doua coduri în iunie 2009 este o dovada importanta a

angajamentului politic ?i un pas înainte semnificativ în ceea ce prive?te asigurarea

unui sistem juridic mai eficient. Cu toate acestea, se preconizeaza intrarea în vigoare

a codurilor numai atunci când se va încheia dezbaterea privind codurile de procedura

relevante (prezentate în acela?i timp Parlamentului de catre Guvern) ?i se va ajunge

la un acord în privin?a acestora în cadrul procedurii parlamentare ordinare. Se

preconizeaza ca cele patru coduri vor intra în vigoare cel mai devreme în 2011.

Va fi necesara o lege de punere în aplicare a codurilor. Este important sa se asigure

faptul ca aceasta lege de punere în aplicare ?i procedura de adoptare a codurilor de

procedura nu conduc la reintroducerea unor dispozi?ii contestate în trecut sau la

introducerea unor dispozi?ii noi care sa submineze eficien?a unor anchete aprofundate

privind corup?ia la nivel înalt ?i procedurile judiciare ulterioare.

O buna exemplificare a acestui risc va fi soarta Legii nr. 78/2000, care în prezent este

temeiul juridic al anchetelor anticorup?ie la nivel înalt ?i sta la baza activita?ii

Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie (DNA). În etapa premergatoare adoptarii definitive

a codurilor, va fi important sa se asigure faptul ca acest cadru crucial este men?inut

fara restric?ii.

RO 4 RO

Noul Cod penal prevede diminuarea pedepselor maxime pentru infrac?iunile în

domeniul proprieta?ii, în special pentru corup?ie ?i infrac?iunile legate de aceasta.

Motivul invocat pentru formularea acestei dispozi?ii a fost dorin?a de a îmbunata?i

coeren?a cadrului legal, chiar daca la prima vedere aceasta ar putea parea a fi în

contradic?ie cu eforturile întreprinse în vederea combaterii corup?iei.

Grupul de lucru privind individualizarea pedepselor pentru infrac?iunile de corup?ie a

raportat existen?a unor discrepan?e în ceea ce prive?te hotarârile judecatore?ti. Grupul

de lucru a propus recomandari concrete privind masurile care trebuie întreprinse,

recomandari care ar trebui puse în aplicare în special de catre Înalta Curte de Casa?ie

?i Justi?ie (ICCJ), care a fost de acord sa emita orientari privind pedepsele pentru

infrac?iunile de corup?ie. Acestea vor reprezenta un pas înainte important în direc?ia

îmbunata?irii consecven?ei jurispruden?ei.

Reforma sistemului judiciar

A fost adoptata o noua strategie a gestionarii resurselor umane pentru sistemul

judiciar, însa situa?ia privind resursele umane în acest domeniu continua sa reprezinte

o provocare pentru România din punct de vedere al costurilor bugetare, al recrutarii

de personal calificat ?i al infrastructurii de sprijin. În ciuda acestor dificulta?i, au fost

întreprinse unele masuri în ceea ce prive?te situa?ia personalului din cadrul

instan?elor ?i al parchetelor de la nivel local, însa sunt necesare îmbunata?iri

suplimentare. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ?i-a intensificat inspec?iile

judiciare menite sa îmbunata?easca calitatea justi?iei, în special în ceea ce prive?te

asigurarea aplicarii uniforme ?i a consecven?ei la nivelul tuturor instan?elor

judecatore?ti. Au avut loc proceduri de numire ?i s-au organizat noi concursuri în

conformitate cu obiectivele stabilite de asigurare a obiectivita?ii ?i a înaltei calificari

a personalului. Cu toate acestea, CSM trebuie sa î?i intensifice activitatea, astfel încât

sa se asigure ca politica în materie de resurse umane este eficienta ?i flexibila.

Impactul noii strategii nu poate fi înca evaluat în totalitate, dar se pot observa deja un

mai mare grad de con?tientizare a problemelor ?i o mai buna anticipare a acestora.

Constrângerile în materie de personal au devenit ?i mai acute în urma deciziilor

recente ale CSM de a modifica normele privind deta?area, care practic nu îi permit

institu?iei care a efectuat deta?area sa înceteze deta?area judecatorilor sau a

procurorilor în cauza chiar daca se confrunta cu o problema grava în materie de

personal. În plus, din cauza posibilita?ilor manageriale limitate ale procurorului

general în ceea ce prive?te promovarea, masurile disciplinare sau transferul

personalului, restructurarea organelor de urmarire penala este deosebit de dificila.

Este necesara intensificarea cooperarii din partea CSM în vederea reorganizarii

eficace a parchetelor.

Unificarea jurispruden?ei

Procurorul general a introdus activ recursuri în interesul legii în fa?a Înaltei Cur?i de

Casa?ie ?i Justi?ie (ICCJ), atacând hotarâri care erau în contradic?ie cu jurispruden?a

existenta, ceea ce a contribuit la o mai mare uniformizare a jurispruden?ei. Numarul

recursurilor în interesul legii au atins un maxim în 2007, numarul mai mic înregistrat

în 2008 putând indica faptul ca s-au ob?inut unele progrese în privin?a unificarii.

RO 5 RO

ICCJ a emis numeroase hotarâri privind recursurile referitoare la interpretarea ?i

aplicarea uniforma a legisla?iei de catre toate instan?ele judecatore?ti. Cu toate

acestea, procedura greoaie ?i discutabila conform careia doua treimi din cei 120 de

judecatori trebuie sa participe la adoptarea hotarârilor ?i sa fie de acord cu motivarea

acestora (dupa adoptarea hotarârilor) duce la întârzieri ?i, uneori, la formularea unor

considerente neclare. Au fost întreprinse eforturi suplimentare în vederea unificarii

jurispruden?ei, prin publicarea sistematica a jurispruden?ei, ?i au fost organizate

reuniuni cu judecatorii din cadrul instan?elor inferioare. Un pas important în acest

context îl va reprezenta emiterea de catre ICCJ a orientarilor privind pedepsele

pentru infrac?iunile de corup?ie, care, conform promisiunii ICCJ, este prevazuta sa

aiba loc în toamna acestui an.

Va fi important ca executivul sa convina cu legiuitorul asupra modificarii legii

privind func?ionarea Cur?ii Constitu?ionale, astfel încât sa se elimine suspendarea

judecarii cauzelor atunci când pârâtul/învinuitul invoca excep?ia de

neconstitu?ionalitate. Tot astfel, excesele de natura procedurala care implica

invocarea excep?iei de ilegalitate, care duce, la rândul sau, la suspendarea judecarii

cauzei, trebuie limitate prin lege. Aceste probleme, care duc la întârzieri

inacceptabile, ar trebui abordate fie în dezbaterile viitoare privind codurile de

procedura fie, mai devreme, prin modificarea normelor de punere în aplicare

relevante.

Numirea unui nou pre?edinte al ICCJ în toamna va fi o ocazie propice pentru a

demonstra angajamentul în ceea ce prive?te reforma ?i modernizarea sistemului

judiciar, precum ?i privind o mai mare transparen?a a acestuia.

Combaterea corup?iei la nivel înalt

Procedura Parlamentului României privind cererea de deschidere a anchetelor în ceea

ce prive?te fo?tii mini?tri nu pare a fi nici uniforma, nici rapida. De la ultimul raport,

Parlamentul a aprobat deschiderea anchetei în patru cazuri, însa a refuzat sa aprobe

deschiderea anchetei în alte doua cazuri. În unul dintre acestea doua, membrul

respectiv al Parlamentului ?i-a dat demisia, facând astfel posibila începerea urmaririi

penale, în timp ce în ceea ce prive?te cel de al doilea caz Parlamentul a respins

cererea, motivând ca este inadmisibila. Este important ca Parlamentul sa î?i arate

angajamentul deplin privind continuarea combaterii corup?iei la nivel înalt.

Renumirea în func?ie a Procurorului ?ef al Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie (DNA)

în luna februarie a acestui an a marcat un pas important în ceea ce prive?te asigurarea

stabilita?ii ?i continuita?ii autorita?ilor responsabile de combaterea corup?iei.

Existen?a în continuare a unui cadru anticorup?ie specializat ?i eficient este vitala

pentru România.

DNA ?i-a men?inut bilan?ul pozitiv de anchete impar?iale privind cazurile de corup?ie

la nivel înalt.

Agen?ia Na?ionala de Integritate (ANI)

În prezent, ANI este opera?ionala ?i a ob?inut rezultate bune, întreprinzând masuri

privind declara?iile de avere ale membrilor guvernului, ale magistra?ilor, ale

func?ionarilor care au func?ii de conducere ?i de control ?i ale tuturor func?ionarilor

publici, care vor fi îmbunata?ite ?i mai mult în momentul în care va fi finalizat

RO 6 RO

sistemul informatic integrat planificat. Se asigura în oarecare masura un efect

preventiv prin faptul ca ANI ia masuri sistematic cu privire la toate declara?iile de

avere care lipsesc, aplicând amenzi administrative ?i având posibilitatea introducerii

unor ac?iuni ulterioare. Aceste anchete ex officio ini?iate de ANI sunt de apreciat. Cu

toate acestea, impactul efectiv al activita?ii ANI nu va putea fi evaluat în totalitate

decât în momentul în care se va lua o hotarâre în privin?a primelor cauze privind

averile nejustificate, incompatibilita?ile sau conflictele de interese, care sunt înca

pendinte în fa?a organismelor judiciare sau disciplinare relevante. În fine, ANI ?i

Consiliul Na?ional de Integritate, care garanteaza ?i monitorizeaza activitatea ANI, ar

trebui sa construiasca o rela?ie de lucru stabila, bazata pe încredere reciproca.

Combaterea corup?iei de la nivel local

Prin ordinul procurorului general, diferitele organe de urmarire penala teritoriale au

adoptat strategii de combatere a corup?iei de la nivel local. Pe lânga aceasta ini?iativa

demna de lauda, au loc schimburi regulate de cele mai bune practici ?i se acorda

prioritate sectoarelor vulnerabile. În urma acestei ini?iative, organele de urmarire

penala regionale au devenit mai con?tiente de existen?a corup?iei la nivel mic, care

pare a fi raspândita pe scara larga în unele domenii de activitate (de exemplu, în

educa?ie ?i în sistemul de sanatate). Numarul cazurilor instrumentate de catre

organele de urmarire penala teritoriale este acceptabil, de?i probabil ca înca nu se

bazeaza suficient pe anchete ex officio, ?i anume din proprie ini?iativa. Se constata,

de asemenea, o lipsa de ini?iativa în detectarea corup?iei în ceea ce prive?te

inspectoratele locale de sanatate sau departamentele de educa?ie ?i autorita?ile fiscale,

precum ?i în ceea ce prive?te alte organisme de control intern ale institu?iilor publice.

În general, ar trebui pus mai mult accentul pe ini?iativele cu rol preventiv, precum

campaniile de sensibilizare destinate opiniei publice ?i tuturor nivelurilor

administra?iei, pe transparen?a procedurilor administrative, pe punerea în aplicare a

dreptului de acces la documente publice etc. În anumite domenii de activitate în care

sunt dovezi cu privire la existen?a corup?iei la nivel mic (achizi?ii publice, finan?ari

nerambursabile, autoriza?ii ?i permise, educa?ie, sanatate etc.), un efort structural de

prevenire ar putea da mai multe rezultate pe termen lung decât o analiza de la caz la

caz a punerii în aplicare a legii. Desigur, ambele sunt necesare, întrucât prin cazurile

individuale se arata ca abuzurile nu vor fi tolerate ?i vor fi detectate.

3. CLAUZE DE SALVGARDARE

Având în vedere evaluarea de mai sus, se pune întrebarea daca ar trebui activata

clauza de salvgardare. În discu?iile publice privind MCV se face adesea confuzie

între durata probabila a mecanismului ?i clauzele de salvgardare, care au o durata

limitata, prevazute în Tratatul de aderare. Nu exista o legatura automata între MCV ?i

clauzele de salvgardare consacrate în Tratatul de aderare a României. Clauzele de

salvgardare sunt o caracteristica standard inclusa în tratatele de aderare. Clauzele de

salvgardare au fost introduse pentru a asigura func?ionarea eficienta a pie?ei interne ?i

a spa?iului de libertate, securitate ?i justi?ie. Acestea pot fi activate pâna la sfâr?itul

anului 2009 pentru a permite suspendarea temporara a aplicarii legisla?iei comunitare

relevante, daca este necesar. Comisia considera, pe baza evaluarii de mai sus, ca nu

sunt îndeplinite condi?iile pentru activarea clauzelor de salvgardare.

RO 7 RO

Este deja cel de-al treilea an de existen?a a MCV. Acesta nu a fost introdus pentru o

perioada fixa, întrucât ar trebui sa se renun?e la acesta numai în momentul în care vor

fi fost îndeplinite satisfacator toate obiectivele de referin?a. Este clar ca îndeplinirea

acestora este o sarcina pe termen lung: de exemplu, eliminarea cauzelor profunde ale

corup?iei va necesita timp. Schimbarile radicale necesare nu pot proveni decât din

interiorul societa?ii române?ti. MCV este un instrument de sprijin în acest sens;

acesta nu este un scop în sine ?i nu poate înlocui angajamentul pe care autorita?ile

române trebuie sa ?i-l asume pentru a alinia sistemul ?i practica judiciara la

standardele generale ale UE.

4. CONCLUZII ?I RECOMANDARI

De la raportul Comisiei din 2008, România a întreprins o serie de masuri binevenite

în vederea relansarii procesului de reforma: s-a dat un nou impuls în acest sens, care

a dus la întreprinderea unor masuri pozitive. Cu toate acestea, România se confrunta

în continuare cu dificulta?i legate de faptul ca cele doua coduri, civil ?i penal, nu au

fost niciodata revizuite în totalitate. Acest lucru a dus la o serie de modificari

legislative ?i la numeroase ordonan?e de urgen?a. În aceasta situa?ie, nu este

surprinzator faptul ca jurispruden?a sistemului judiciar românesc este contradictorie,

ceea ce duce la întârzieri nejustificate, care, la rândul lor, sunt abordate printr-un

amalgam legislativ de ordonan?e de urgen?a, norme ?i practici de punere în aplicare.

Situa?ia complexa astfel rezultata este urmarea unui proces politizat ?i nu a fost înca

ob?inut nici consensul politic pe scara larga care trebuie sa stea la baza reformei, nici

un angajament neechivoc al tuturor partidelor politice de a asigura progrese reale în

interesul poporului român. Exista riscul ca numarul tot mai mare de acte legislative,

de norme ?i de practici de punere în aplicare care rezulta din disensiunile permanente

dintre partidele politice sa determine toate par?ile implicate sa piarda din vedere

obiectivul principal, acela de a construi un sistem judiciar independent ?i stabil, în

masura sa detecteze ?i sa sanc?ioneze conflictele de interese ?i sa combata corup?ia în

mod eficace.

În acest context, rezultatele pozitive ale eforturilor concrete de realizare a reformei la

nivel tehnic ramân fragmentate, reformele nu sunt înca bine înradacinate ?i continua

sa existe deficien?e.

Având în vedere constatarile de mai sus, Comisia invita România sa întreprinda

ac?iuni în urmatoarele domenii:

În ceea ce prive?te noile coduri:

• sa efectueze o evaluare amanun?ita a impactului celor patru coduri asupra

func?ionarii sistemului judiciar ?i asupra organizarii instan?elor ?i parchetelor ?i sa

cuantifice mijloacele bugetare necesare punerii lor în aplicare;

• sa realizeze o consulta?ie publica cu privire la Codul de procedura civila ?i la

Codul de procedura penala ?i sa le adopte cât mai curând;

• sa faciliteze intrarea rapida în vigoare a celor patru coduri, prin adoptarea unei

legi de punere în aplicare care sa asigure coeren?a cadrului legislativ.

În ceea ce prive?te reforma sistemului judiciar:

RO 8 RO

• sa puna în aplicare, în ceea ce prive?te resursele umane, o abordare flexibila,

bazata pe priorita?i, concretizata pe termen scurt prin luarea de masuri de urgen?a,

precum transferarea posturilor vacante acolo unde este mai mare nevoie de ele

(inclusiv efectuarea de transferuri între grade de jurisdic?ie diferite), prin

transferarea sarcinilor administrative personalului auxiliar, introducând manageri

de instan?a ?i, pe termen mediu ?i lung, prin elaborarea unei scheme de personal

adaptate nevoilor sistemului judiciar, prin efectuarea de simulari ?i previziuni în

ceea ce prive?te numirile, transferurile de personal, deta?arile ?i pensionarile;

• sa consolideze transparen?a ?i raspunderea Consiliului Superior al Magistraturii,

inclusiv prin asumarea de catre Consiliu a responsabilita?ii care îi revine, ?i anume

de a avea o abordare mai proactiva în privin?a recrutarilor, a promovarilor, a

masurilor disciplinare, a transferurilor de personal ?i a deta?arilor ?i prin

publicarea hotarârilor motivate ale Consiliului într-un format clar ?i accesibil.

În ceea ce prive?te unificarea jurispruden?ei:

• sa întreprinda masurile adecvate ca urmare a recomandarilor Grupului de lucru

privind individualizarea pedepselor pentru infrac?iunile de corup?ie;

• sa consolideze rolul Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie în unificarea jurispruden?ei,

inclusiv prin simplificarea procedurii care se aplica în cazul recursurilor, în

vederea interpretarii ?i aplicarii legii în mod coerent, precum ?i prin elaborarea de

orientari privind pedepsele pentru infrac?iunile de corup?ie.

În ceea ce prive?te combaterea corup?iei la nivel înalt:

• sa asigure faptul ca procedura prin care se permite începerea urmaririi penale care

vizeaza membri ai Parlamentului care sunt fo?ti ?i actuali membri ai Guvernului

este aplicata uniform ?i rapid de catre Parlamentul României;

• sa monitorizeze eficien?a sistemului judiciar în ceea ce prive?te judecarea

cazurilor de corup?ie la nivel înalt;

• sa asigure stabilitatea cadrului legal pentru combaterea corup?iei la nivel înalt,

inclusiv în contextul noilor coduri;

• sa adopte o lege care sa prevada eliminarea suspendarii judecarii cauzelor atunci

când se invoca excep?ii de neconstitu?ionalitate.

În ceea ce prive?te activita?ile Agen?iei Na?ionale de Integritate:

• sa continue sa ob?ina rezultate în ceea ce prive?te verificarea averilor, a

incompatibilita?ilor ?i a conflictelor de interese;

• sa asigure faptul ca organismele judiciare ?i disciplinare întreprind în timp util

masurile adecvate în ceea ce prive?te cauzele înaintate de ANI referitoare la averi

nejustificate, la incompatibilita?i ?i la conflicte de interese.

În ceea ce prive?te combaterea corup?iei de la nivel local:

RO 9 RO

• sa urmareasca îmbunata?irea coordonarii strategiei na?ionale anticorup?ie, pentru a

permite o mai buna identificare a punctelor vulnerabile ?i a domeniilor care

prezinta riscuri, astfel încât sa fie elaborate strategii de atenuare prioritare la toate

nivelurile;

• sa continue punerea în aplicare a strategiilor locale elaborate de catre procuratura,

adaptate la necesita?ile locale, ?i sa asigure o mai mare eficacitate a acestora;

• sa accelereze întreprinderea de masuri de prevenire a corup?iei în sectoarele

vulnerabile, organismele centrale ?i cele locale coordonându-se în acest sens.

Comisia invita România sa continue procesul de reforma ?i sa puna în aplicare

recomandarile pe care i le-a facut. Comisia va sprijini ?i va monitoriza anul viitor pe

aceasta baza progresele realizate. Este nevoie de presiuni continue pentru a se ob?ine

rezultate, iar Comisia invita celelalte state membre sa continue sa acorde asisten?a

României ?i sa o ajute sa realizeze progrese. În ceea ce o prive?te, Comisia va

continua sa sprijine eforturile României, prin dialog politic ?i tehnic ?i prin furnizarea

de expertiza adecvata, daca este necesar.

Perspective:

Prezentul raport demonstreaza faptul ca Guvernul a prezentat propuneri importante

de reforma ?i ca rezultatele pozitive ob?inute de procuratura încep sa fie înso?ite de

ac?iuni din partea sistemului judiciar. În România s-a dat din nou impuls realizarii

reformei, adaugându-se noi rezultate la cele incluse în raportul din iulie 2008 al

Comisiei. Cu toate acestea, pentru ca România sa poata demonstra ob?inerea de

progrese sus?inute, procesul reformei sistemului judiciar nu ar trebui politizat. Este

necesar un consens al tuturor actorilor implica?i pentru a permite sistemului judiciar

sa func?ioneze independent, astfel încât sa se desfa?oare anchete impar?iale ale

cazurilor de corup?ie, care sa duca la hotarâri rapide ?i eficace. Comisia considera ca

mecanismul este un instrument de sprijin care trebuie men?inut pâna la realizarea

acestor reforme. Comisia va evalua progresele viitoare în vara anului 2010.

 

Inapoi la Evenimente privind Justitia